<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Ciudatenii din toata lumea &#187; STIINTA</title>
	<atom:link href="http://ciudatenii.3x.ro/?cat=3&#038;feed=rss2" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://ciudatenii.3x.ro</link>
	<description>Vanam ciudatenii</description>
	<lastBuildDate>Fri, 08 Mar 2013 21:39:06 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.4.2</generator>
		<item>
		<title>A fost descoperita planeta &#8220;vagaboanda&#8221;. La ce distanta se afla de Pamant</title>
		<link>http://ciudatenii.3x.ro/?p=153</link>
		<comments>http://ciudatenii.3x.ro/?p=153#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 07 Mar 2013 21:39:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator>valyg1985</dc:creator>
				<category><![CDATA[STIINTA]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ciudatenii.3x.ro/?p=153</guid>
		<description><![CDATA[&#160; O planeta &#8220;ratacitoare&#8221;, care nu se afla pe orbita niciunei stele si pluteste libera prin spatiul interstelar, a fost descoperita de astronomii europeni si canadieni, care au reusit sa ii determine varsta, masa si temperatura, informeaza AFP. &#8220;Acest tip &#8230; <a href="http://ciudatenii.3x.ro/?p=153">Continuarea <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div></div>
<div><img src="http://a1.a4w.ro/assets/yoda/2012/11/15/image_galleries/12676/a-fost-descoperita-planeta-vagaboanda-la-ce-distanta-se-afla-de-pamant_size1.jpg" alt="A fost descoperita planeta vagaboanda . La ce distanta se afla de Pamant" /></div>
<p>&nbsp;</p>
<div>
<p>O planeta &#8220;ratacitoare&#8221;, care nu se afla pe orbita niciunei stele si pluteste libera prin spatiul interstelar, a fost descoperita de astronomii europeni si canadieni, care au reusit sa ii determine varsta, masa si temperatura, informeaza AFP.</p>
<p>&#8220;Acest tip de planeta, atat de rece si atat de tanara, desi este cunoscuta de teoreticieni, nu a fost niciodata observata pana azi&#8221; si este &#8220;planeta cea mai apropiata de sistemul nostru solar descoperita vreodata&#8221;, a declarat intr-un comunicat Etienne Artigau, astrofizician la Universitatea din Montreal (UdeM).</p>
<p>Aceasta planeta se afla totusi la o distanta de 100 de ani-lumina de Soare.</p>
<p>Specialistii de la Centrul de cercetari astrofizice din Québec (CRAQ) si de la UdeM au descoperit aceasta planeta in colaborare cu astronomii francezi, coordonati de Philippe Delorme, profesor la Laboratorul de astrofizica al Observatorului din Grenoble.</p>
<p>Planeta ratacitoare, denumita CFBDSIR2149, pare sa faca parte dintr-un grup de stele foarte tinere, cunoscute sub numele de &#8220;tanara asociatie AB Doradus&#8221;.</p>
<p>AB Doradus este &#8220;grupul stelar in miscare&#8221; cel mai apropiat de Sistemul Solar. Stelele sale se deplaseaza in spatiu in acelasi timp si se presupune ca s-au format in aceeasi perioada.</p>
<p>Cercetatorii au obtinut mai intai o serie de fotografii in infrarosu cu CFBDSIR2149, cu ajutorul Telescopului Canada-Franta-Hawaii (TCFH), iar apoi au utilizat puternicul Very Large Telescope (VLT) al Observatorului european austral (ESO) din Chile, pentru a-i deduce masa, temperatura si varsta.</p>
<p>Planeta &#8220;orfana&#8221; are o varsta cuprinsa intre 50 milioane de ani si 120 milioane de ani, o temperatura de aproximativ 400 °C si o masa de 4-7 ori mai mare decat cea a planetei Jupiter, fiind deci considerabil mai mica decat &#8220;piticele brune&#8221;, acele &#8220;stele ratate&#8221;, care nu au o masa suficienta pentru a declansa acele reactii nucleare ce dau stralucire stelelor.</p>
<p>Acest rezultat, cautat de astronomi de mai bine de zece ani, confirma teoriile de formare a stelelor si a planetelor, afirma savantii de la UdeM.</p>
<p>&#8220;Pe parcursul ultimelor decenii, mai multe obiecte ceresti de acest tip au fost reperate, dar nicio confirmare stiintifica a varstei lor nu a putut sa le valideze existenta&#8221;, a declarat Jonathan Gagné, profesor la Universitatea din Montreal.</p>
<p>Un alt cercetator implicat in acest studiu, Etienne Artigau, considera ca &#8220;acest obiect a fost descoperit in cadrul unui studiu care a acoperit o suprafata uriasa. Am observat sute de milioane de stele si de planete&#8230; si am gasit doar o singura planeta vagaboanda, foarte aproape de noi&#8221;.</p>
<p>&#8220;Aceste corpuri nu sunt neaparat rare, insa noi le vedem doar pe acelea care sunt foarte aproape de noi (&#8230;) E ca si cum ai cauta un singur ac in cateva mii de carute cu fan&#8221;, a explicat acelasi cercetator.</p>
<p>Absenta unei stele in proximitatea acestei planete a permis echipei de cercetatori sa ii studieze atmosfera si sa obtina maximum de detalii, potrivit agentiei de presa Mediafax.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>www.yoda.ro</p>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ciudatenii.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=153</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Coliziunea Pamantului cu o cometa, posibila origine a aparitiei vietii</title>
		<link>http://ciudatenii.3x.ro/?p=144</link>
		<comments>http://ciudatenii.3x.ro/?p=144#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 07 Mar 2013 21:31:57 +0000</pubDate>
		<dc:creator>valyg1985</dc:creator>
				<category><![CDATA[STIINTA]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ciudatenii.3x.ro/?p=144</guid>
		<description><![CDATA[Cercetari recente arata ca la originea aparitiei vietii Terra stau moleculele aflate pe o cometa care a lovit planeta noastra cu mai multe miliarde de ani.   O echipa din mai multe universitati americane a facut o noua cercetare cu &#8230; <a href="http://ciudatenii.3x.ro/?p=144">Continuarea <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div></div>
<div><img src="http://a1.a4w.ro/assets/yoda/2013/03/07/image_galleries/13755/coliziunea-pamantului-cu-o-cometa-posibila-origine-a-aparitiei-vietii_size1.jpg" alt="Coliziunea Pamantului cu o cometa, posibila origine a aparitiei vietii" /></div>
<div></div>
<div><strong>Cercetari recente arata ca la originea aparitiei vietii Terra stau moleculele aflate pe o cometa care a lovit planeta noastra cu mai multe miliarde de ani.</strong></div>
<div><strong> </strong></div>
<div>
<p>O echipa din mai multe universitati americane a facut o noua cercetare cu privire la originea aparitiei vietii pe Pamant, concluzia fiind cel putin ciudata: moleculele au putut veni cu o cometa. Prin ramasitele mai multor corpuri care au lovit Terra s-au gasit aminoacizi dar si molecule complexe precum zaharurile.</p>
<p>&#8220;Posibilitatea ca moleculele sa fi calatorit in spatiu inainte de a sta la originea vietii pe Pamant nu este doar teoretica. Cercetarile pe corpuri cazute pe Terra precum si experimente de laborator ne indreptatesc sa luam in calcul acest fapt&#8221;, a spus Richard Mathies, coautor al studiului publicat in The Astrphysical Journal.</p>
<p>Pentru cercetare s-a folosit o incapere vidata in care temperatura a fost de doar 10 grade peste 0 absolut (10 grade Kelvin). Seol Kim si Ralf Kaiser, doi dintre oamenii de stiinta, au simulat crearea unui bulgare de de zapada inghetat, bulgare ce continea dioxid de carbon, amoniac si mai multe hidrocarburi precum metan, etanol si propan. Lovit cu electroni (folositi pentru a recrea razele cosmice), conglomeratul a reactionat formand dipeptide, un compus organic esential pentru crearea vietii.</p>
<p>www.yoda.ro</p>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ciudatenii.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=144</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ciudatenie sau stiinta:o descoperire in adancurile Marii Rosii rescrie hartile de nagivatie</title>
		<link>http://ciudatenii.3x.ro/?p=110</link>
		<comments>http://ciudatenii.3x.ro/?p=110#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 05 Mar 2013 23:57:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>valyg1985</dc:creator>
				<category><![CDATA[STIINTA]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ciudatenii.3x.ro/?p=110</guid>
		<description><![CDATA[O descoperire in adancurile Marii Rosii rescrie hartile de nagivatie O expeditie a Marinei Britanice a descoperit, la 250 de metri in adancurile Marii Rosii, formatiuni geologice asemanatoare &#8220;Marelui Canion&#8221; din Statele Unite. O tehnologie bazata pe ultrasunete a &#8220;scos &#8230; <a href="http://ciudatenii.3x.ro/?p=110">Continuarea <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div>
<h1>O descoperire in adancurile Marii Rosii rescrie hartile de nagivatie</h1>
</div>
<div><img src="http://a1.a4w.ro/assets/yoda/2013/02/25/image_galleries/13605/o-descoperire-in-adancurile-marii-rosii-rescrie-hartile-de-nagivatie_size1.jpg" alt="O descoperire in adancurile Marii Rosii rescrie hartile de nagivatie" /></div>
<div></div>
<p><script type="text/javascript"></p>
<p>  var _gaq = _gaq || [];
  _gaq.push(['_setAccount', 'UA-39053824-1']);
  _gaq.push(['_trackPageview']);</p>
<p>  (function() {
    var ga = document.createElement('script'); ga.type = 'text/javascript'; ga.async = true;
    ga.src = ('https:' == document.location.protocol ? 'https://ssl' : 'http://www') + '.google-analytics.com/ga.js';
    var s = document.getElementsByTagName('script')[0]; s.parentNode.insertBefore(ga, s);
  })();</p>
<p></script></p>
<div>O expeditie a Marinei Britanice a descoperit, la 250 de metri in adancurile Marii Rosii, formatiuni geologice asemanatoare &#8220;Marelui Canion&#8221; din Statele Unite.</div>
<div></div>
<p>O tehnologie bazata pe ultrasunete a &#8220;scos la iveala&#8221;, pe fundul Marii Rosii, formatiuni geologice asemanatoare cu cele care se intalnesc in Muntii Stancosi din Statele Unite. &#8220;Marele Canion&#8221; marin este situat in largul marii, la este de orasul egiptean Safaga.<br />
&#8220;<em>Formatiunile, destul de &#8216;tinere&#8217;, au fost create de curentii marini care au sapat in sedimentele usoare de pe fundul marii, curenti care au fost remodelati, ulterior, de rocile dure</em>&#8220;, spune Derek Rae, comandantul navei HMS Enterprise a carei misiune este reactualizarea hartilor marine.</p>
<p><img src="http://a1.a4w.ro/assets/yoda/2013/02/25/image_galleries/13605/o-descoperire-in-adancurile-marii-rosii-rescrie-hartile-de-nagivatie_1.jpg" alt="" width="634" height="450" /></p>
<p>Canioanele se gasesc atat pe fundul marilor cat si pe cel al raurilor adanci. Formatiunea geologica aflata la cea mai mare adancime (5.000 de metri) se afla in Golful Biscaya, pe coasta de vest a Europei. Alte astfel de canioane se gasesc si in adancurile fluviilor Hudson si Amazon, cea mai mare &#8216;constructie&#8217; fluviala gasindu-se in Congo.</p>
<p>sursa:www.yoda.ro</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ciudatenii.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=110</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CIUDATENII:Primul jetpack cu aripi este gata sa zboare cu peste 300 de km/h</title>
		<link>http://ciudatenii.3x.ro/?p=105</link>
		<comments>http://ciudatenii.3x.ro/?p=105#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 05 Mar 2013 23:53:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>valyg1985</dc:creator>
				<category><![CDATA[Fără categorie]]></category>
		<category><![CDATA[STIINTA]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ciudatenii.3x.ro/?p=105</guid>
		<description><![CDATA[Primul jetpack cu aripi este gata sa zboare cu peste 300 de km/h, la o inaltime de 7.000 de metri Un grup de investitori germani testeaza la Hanovra un nou model de jetpack, unul cu aripi, pregatit sa concureze cu &#8230; <a href="http://ciudatenii.3x.ro/?p=105">Continuarea <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div>
<h1>Primul jetpack cu aripi este gata sa zboare cu peste 300 de km/h, la o inaltime de 7.000 de metri</h1>
</div>
<div><img src="http://a1.a4w.ro/assets/yoda/2013/02/28/image_galleries/13660/primul-jetpack-cu-aripi-este-gata-sa-zboare-cu-peste-300-de-km-h-la-o-inaltime-de-7-000-de-metri_size1.jpg" alt="Primul jetpack cu aripi este gata sa zboare cu peste 300 de km/h, la o inaltime de 7.000 de metri" /></div>
<div></div>
<div><strong>Un grup de investitori germani testeaza la Hanovra un nou model de jetpack, unul cu aripi, pregatit sa concureze cu avioanele de agrement.</strong></div>
<div></div>
<div>
<script type="text/javascript"></p>
<p>  var _gaq = _gaq || [];
  _gaq.push(['_setAccount', 'UA-39053824-1']);
  _gaq.push(['_trackPageview']);</p>
<p>  (function() {
    var ga = document.createElement('script'); ga.type = 'text/javascript'; ga.async = true;
    ga.src = ('https:' == document.location.protocol ? 'https://ssl' : 'http://www') + '.google-analytics.com/ga.js';
    var s = document.getElementsByTagName('script')[0]; s.parentNode.insertBefore(ga, s);
  })();</p>
<p></script><br />
Skyflash, un jetpack la care lucreaza Fritz Unger si prietenii sai, se poate lua la intrecere cu avioanele usoare, avand in vedere ca viteza acestuia depaseste 300 de km/h, inaltimea la care se poate ridica fiind de cel putin 7.000 de metri. Modelul, testat la Hanovra, este diferit de precedentele, fiind primul care are aripi.</p>
<p>Inginerii s-au inspirat de la anvergura condorului, pasarea cu cea mai mare deschidere a aripilor, pasarea care isi poate schimba &#8220;forma&#8221; aripilor pentru a exploata cat mai eficient conditiile atmosferice. Jetpack-ul in lucru este propulsat de un motor diesel atasat unui fuselaj, numit &#8220;WingBody&#8217;, in care sunt incorporate computerul de bord precum si celelalte componente electronice.</p>
<p><img src="http://a1.a4w.ro/assets/yoda/2013/02/28/image_galleries/13660/primul-jetpack-cu-aripi-este-gata-sa-zboare-cu-peste-300-de-km-h-la-o-inaltime-de-7-000-de-metri_1.jpg" alt="" /></p>
<p>Controlul aparatului de zbor se face prin miscarea corpului, mainile si picioarele fiind, de altfel, si &#8220;trenul de decolare&#8221;. Skyflash este dotat si cu parasura pentru siguranta pilotului.</p>
<p>WWW.YODA.RO</p>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ciudatenii.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=105</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>CIUDATENII:Dovada ca meteoritul din Rusia a fost distrus&#8230;.</title>
		<link>http://ciudatenii.3x.ro/?p=102</link>
		<comments>http://ciudatenii.3x.ro/?p=102#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 05 Mar 2013 23:50:53 +0000</pubDate>
		<dc:creator>valyg1985</dc:creator>
				<category><![CDATA[STIINTA]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ciudatenii.3x.ro/?p=102</guid>
		<description><![CDATA[VIDEO. Dovada ca meteoritul din Rusia a fost distrus de &#8220;ceva&#8221;. Multi cred ca era un OZN Meteoritul care a cazut in Rusia, provocand daune importante si multi raniti, ar fi fost distrus de impactul facilitat de un OZN. Ipoteza &#8230; <a href="http://ciudatenii.3x.ro/?p=102">Continuarea <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div>
<h1>VIDEO. Dovada ca meteoritul din Rusia a fost distrus de &#8220;ceva&#8221;. Multi cred ca era un OZN</h1>
</div>
<div><img src="http://a1.a4w.ro/assets/yoda/2013/03/01/image_galleries/13667/video-dovada-ca-meteoritul-din-rusia-a-fost-distrus-de-ceva-multi-cred-ca-era-un-ozn_size1.jpg" alt="VIDEO. Dovada ca meteoritul din Rusia a fost distrus de  ceva . Multi cred ca era un OZN" /></div>
<div></div>
<div><strong>Meteoritul care a cazut in Rusia, provocand daune importante si multi raniti, ar fi fost distrus de impactul facilitat de un OZN.</strong></div>
<div></div>
<div>
<script type="text/javascript"></p>
<p>  var _gaq = _gaq || [];
  _gaq.push(['_setAccount', 'UA-39053824-1']);
  _gaq.push(['_trackPageview']);</p>
<p>  (function() {
    var ga = document.createElement('script'); ga.type = 'text/javascript'; ga.async = true;
    ga.src = ('https:' == document.location.protocol ? 'https://ssl' : 'http://www') + '.google-analytics.com/ga.js';
    var s = document.getElementsByTagName('script')[0]; s.parentNode.insertBefore(ga, s);
  })();</p>
<p></script><br />
Ipoteza controversata se bazeaza pe o inregistrare video, in care se vede ca meteortiul a fost lovit de ceva inainte sa explodeze si sa se rupa in bucati, deasupra orasului Chelyabinsk, potrivit <a href="http://comanda-piatra-de-alaun.3x.ro/" target="_blank">Comanda piatra de alaun</a>.</p>
<p>Potrivit Siberian Times, citat de Daily Mail, cei care cred in OZN-uri sustin ca o nava extraterestra a salvat orasul de la un dezastru, fragmentand meteoritul care ar fi facut altfel pagube mult mai mari.</p>
<p>Din moment ce armata declara ca nu a tras cu o racheta in roca spatiala, inseamna ca aceasta a fost distrusa de un OZN, cred adeptii acestor teorii, care au inceput dezbateri aprinse pe Internet.</p>
<p>Pe 15 februarie, un meteorit a explodat deasupra muntilor Urali, ranind 1.200 de oameni si distrugand multe cladiri.</p>
<p>Explozia lui a eliberat o energie similara celei produse de declansarea simultana a 30 de bombe nucleare.</p>
<p><strong>Alexander Komanev, </strong>coordonatorul Comunitatii OZN din Ecaterinburg, precizeaza ca in saptamanile dinaintea incidentului au fost inregistrate multe aparitii OZN in aceasta zona.</p>
<p>http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&amp;v=3ZzG881Vii8 </p>
<p>www.yoda.ro</p>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ciudatenii.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=102</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ciudatenie :un alt meteorit de dimensiunea celui cazut in Rusia a trecut la doar 400.000 de kilometri distanta de Terra</title>
		<link>http://ciudatenii.3x.ro/?p=85</link>
		<comments>http://ciudatenii.3x.ro/?p=85#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 05 Mar 2013 23:34:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>valyg1985</dc:creator>
				<category><![CDATA[STIINTA]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ciudatenii.3x.ro/?p=85</guid>
		<description><![CDATA[Ciudatenie :un alt meteorit de dimensiunea celui cazut in Rusia a trecut la doar 400.000 de kilometri distanta de Terra i Un &#8220;geaman&#8221; al asteroidului cazut la Chelyabinsk a trecut pe langa Pamant, un altul asemanator fiind &#8220;programat&#8221; pentru un &#8230; <a href="http://ciudatenii.3x.ro/?p=85">Continuarea <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div>
<h1>Ciudatenie :un alt meteorit de dimensiunea celui cazut in Rusia a trecut la doar 400.000 de kilometri distanta de Terra</h1>
<p>i</p>
</div>
<div><img src="http://a1.a4w.ro/assets/yoda/2013/03/05/image_galleries/13724/un-alt-meteorit-de-dimensiunea-celui-cazut-in-rusia-a-trecut-la-doar-400-000-de-kilometri-distanta-de_size1.jpg" alt="Un alt meteorit de dimensiunea celui cazut in Rusia a trecut la doar 400.000 de kilometri distanta de Terra" /></div>
<div></div>
<div><strong>Un &#8220;geaman&#8221; al asteroidului cazut la Chelyabinsk a trecut pe langa Pamant, un altul asemanator fiind &#8220;programat&#8221; pentru un sfert de secol mai tarziu</strong>.</div>
<div></div>
<div>
<p>Asteroidul 2013 EC, cu o dimensiune apropiata de cea a celui cazut la in Muntii Urali, a trecut la mai putin de jumatate de milion de kilometri de Pamant la inceputul saptamanii. Ciudatenia este ca  prezenta rocii a fost descoperita pe 2 martie, dimensiunea ei fiind imediat comparata cu cea care a cauzat moatea a peste 1.000 de persoane in Rusia.<br />
&#8220;<em>Odata cu trecerea vremii, abilitatea de a descoperi asteroizi a crescut, tocmai de aceea apar noi noi exemplare. Din fericire, tehnologia ne ajuta sa luam masuri impotriva unor amenintari de acest fel</em>&#8220;, a spus Gianluca Masi unul dintre cercetatorii care au studiat asteroidul.<br />
Descoperirea lui 2013 EC se datoreaza Observatorului Mount Lemmon din Arizona.Un alt asteroid, Apophis (sau &#8220;asteroidul Zilei de Apoi), a fost descoperit de un observator european, posibilitatea ciocnirii cu Terra fiind de 2,7% (si nu mai devreme de 2036).</p>
<p>Sursa :www.yoda.ro</p>
</div>
<div></div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ciudatenii.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=85</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Prima asezare umana pe Luna. Ce plan au arhictectii britanici</title>
		<link>http://ciudatenii.3x.ro/?p=77</link>
		<comments>http://ciudatenii.3x.ro/?p=77#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 05 Feb 2013 20:15:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>valyg1985</dc:creator>
				<category><![CDATA[STIINTA]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ciudatenii.3x.ro/?p=77</guid>
		<description><![CDATA[Prima asezare umana pe Luna. Ce plan au arhictectii britanici&#8230;. O companie celebra de constructii isi va extinde activitatea pe satelitul natural al Pamantului Fosters and Partners, o companie de arhitecti cu sediul la Londra, a dezvaluit planurile de construire &#8230; <a href="http://ciudatenii.3x.ro/?p=77">Continuarea <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div>
<h1>Prima asezare umana pe Luna. Ce plan au arhictectii britanici&#8230;.</h1>
</div>
<div><img src="http://a1.a4w.ro/assets/yoda/2013/02/03/image_galleries/13375/luna-ar-putea-deveni-locuibila-ce-plan-au-arhictectii-britanici_size1.jpg" alt="Prima asezare umana pe Luna. Ce plan au arhictectii britanici" /></div>
<div></div>
<div>O companie celebra de constructii isi va extinde activitatea pe satelitul natural al Pamantului</div>
<div>
<p>Fosters and Partners, o companie de arhitecti cu sediul la Londra, a dezvaluit planurile de construire a unor cladiri pe Luna, cu ajutorul tehnologiei printarii 3D si cu materiale care exista deja pe suprafata selenara.</p>
<p>Firma londoneza este celebra pentru proiectarea unor cladiri si constructii precum stadionul Wembley din Londra, World Trade Center din New York si aeroportul din Beijing, potrivit Mediafax.</p>
<p>Cel mai nou plan al companiei este rezultatul colaborarii cu un numar mare de organizatii, printre care se numara si Agentia Spatiala Europeana.</p>
<p><strong>Firma de arhitecti a testat aplicatiile practice ale tehnologiei printarii 3D, folosita deja in industrie pentru a clona obiecte. Tehnica implica scanarea obiectului care trebuie clonat cu o camera video speciala si conceperea unei variante tridimensionale a acestuia. Proiectul este trimis apoi imprimantei 3D, care va transforma imaginea virtuala intr-un obiect real, folosind anumite materiale, pe care le asaza strat cu strat, pana la obtinerea clonei.</strong></p>
<p>Ideea firmei londoneze este de a trimite de pe Pamant o structura gonflabila, aceasta urmand sa fie acoperita cu o cochilie construita de imprimante 3D, din materialele existente la suprafata Lunii. Imprimantele ar fi coordonate de roboti. Compania spune ca aceste cladiri ar putea adaposti patru persoane si ar putea fi ulterior extinse.</p>
<p>De asemenea, compania spune ca un loc potrivit pentru construirea acestor cladiri ar fi polul sud al Lunii.</p>
<p>sursa:www.yoda.ro</p>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ciudatenii.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=77</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>A fost descoperita una dintre cele mai vechi galaxii din Univers</title>
		<link>http://ciudatenii.3x.ro/?p=74</link>
		<comments>http://ciudatenii.3x.ro/?p=74#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 05 Feb 2013 19:58:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>valyg1985</dc:creator>
				<category><![CDATA[STIINTA]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ciudatenii.3x.ro/?p=74</guid>
		<description><![CDATA[A fost descoperita una dintre cele mai vechi galaxii din Univers Hubble si Einstein, creditati pentru descoperirea unei galaxii vechi de peste 13 miliarde de ani Oamenii de stiinta au putut sa observe in premiera o galaxie indepartata, care s-a &#8230; <a href="http://ciudatenii.3x.ro/?p=74">Continuarea <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<h1>A fost descoperita una dintre cele mai vechi galaxii din Univers</h1>
<div></div>
<div>
<div><img src="http://a1.a4w.ro/assets/yoda/2012/09/20/image_galleries/12251/a-fost-descoperita-una-dintre-cele-mai-vechi-galaxii-din-univers_1_size1.jpg" alt="A fost descoperita una dintre cele mai vechi galaxii din Univers" /></div>
<div></div>
<div>Hubble si Einstein, creditati pentru descoperirea unei galaxii vechi de peste 13 miliarde de ani</div>
<div>
<p>Oamenii de stiinta au putut sa observe in premiera o galaxie indepartata, care s-a format la inceputurile Universului, la doar 500 de milioane de ani dupa Big Bang, gratie telescopului spatial Hubble si teoriei generale a relativitatii a lui Albert Einstein.</p>
<p>Cea mai veche imagine a Universului de care dispun cercetatorii le-a fost furnizata de zgomotul de fond electromagnetic lasat de Big Bang, un fel de halou de microunde difuze, care nu poate fi asociat cu nicio stea, galaxie sau alt obiect astronomic.</p>
<p>Acest lucru se intampla la mai putin de 400.000 de ani dupa Big Bang, un interval ce poate fi comparat cu o fractiune de secunda, in raport cu varsta Universului (13,7 miliarde de ani). Nimic nu stralucea pe atunci, nu exista nicio stea, ci doar atomi de hidrogeni care tocmai erau creati.</p>
<p>A trebuit sa treaca inca aproape un miliard de ani pentru a avea o alta imagine detaliata, insa peisajul se schimbase deja radical: Universul avea galaxii care includeau miliarde de stele.</p>
<p>Ce s-a petrecut intre timp? Astronomilor le este greu sa raspunda, din cauza faptului ca nu pot sa separe zgomotul de fond cosmologic de semnalele care parvin din cele mai indepartate colturi ale spatiului.</p>
<p>Wei Zheng, de la departamentul de fizica si astronomie al Universitatii John Hopkins din Statele Unite, si colegii sai au adus un prim raspuns la aceasta intrebare, descoperind o galaxie care s-a format la aproximativ 500 de milioane de ani dupa Big Bang.</p>
<p>Astronomii au folosit camera infrarosu cu camp larg WFC 3, instalata in 2009 pe telescopul spatial Hubble. Acest instrument a gasit deja peste 100 de galaxii care s-au format in intervalul 650 &#8211; 850 milioane de ani dupa nasterea Universului. Dar, dincolo de acel prag, semnalul primit este atat de slab si de bruiat, incat o singura galaxie formata la 500 de milioane de ani dupa Big Bang a putut fi identificata pana in prezent cu acea camera.</p>
<p>Wei Zheng si colegii sai si-au indreptat atentia spre Albert Einstein si teoria lui, potrivit careia obiectele foarte masive au un camp gravitational atat de puternic incat reusesc sa devieze razele luminoase ce trec prin apropierea lor. si, uneori, aceasta deformare are ca efect amplificarea imaginii percepute de un observator situat de cealalta parte a campului. Un astfel de fenomen este denumit &#8220;lentila gravitationala&#8221;.</p>
<p>Savantii au utilizat telescopul Hubble pentru a cauta galaxiile indepartate, ascunse in spatele unor ciorchini de galaxii masive, care ar putea servi de &#8220;lupa&#8221; astronomica.</p>
<p>Dupa ce au analizat 12 &#8220;ciorchini&#8221; de galaxii, ei au descoperit o galaxie indepartata, formata la 500 de milioane de ani dupa Big Bang, potrivit studiului publicat miercuri in revista britanica Nature.</p>
<p>in schimb, fenomenul de lentila gravitationala multiplica de 15 ori lumina emisa de aceasta galaxie, permitand studierea ei mai amanuntita si mai precisa, in comparatie cu celelalte metode conventionale.</p>
<p>Autorii studiului considera ca acea galaxie este constituita intr-o proportie deloc neglijabila &#8220;din stele vechi&#8221; care s-au format timp de 200 de milioane de ani pentru a ajunge la o masa de 150 de milioane de ori mai mare decat cea a Soarelui.</p>
<p>Daca acest sistem este reprezentativ si pentru alte galaxii primitive, acest fapt ar insemna ca formarea stelelor era un proces aflat deja in derulare, in primii 300-500 de milioane de ani dupa nasterea Universului.</p>
<p>Construirea de telescoape terestre uriase ar trebui insa, in deceniul urmator, sa deschida pentru oamenii de stiinta noi campuri si domenii de explorare, scrie agentia de presa Mediafax.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>sursa:www.yoda.ro</p>
</div>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ciudatenii.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=74</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Un asteroid vine spre Pamant cu 28 000 km/h. Se va apropia extrem de mult de noi</title>
		<link>http://ciudatenii.3x.ro/?p=72</link>
		<comments>http://ciudatenii.3x.ro/?p=72#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 05 Feb 2013 19:46:35 +0000</pubDate>
		<dc:creator>valyg1985</dc:creator>
				<category><![CDATA[STIINTA]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ciudatenii.3x.ro/?p=72</guid>
		<description><![CDATA[Un asteroid vine spre Pamant cu 28 000 km/h. Se va apropia extrem de mult de noi Obiectul va putea fi observat cu un binoclu de locuitorii Europei de Est. Asteroidul DA14 se indreapta spre Pamant cu viteza de 28 &#8230; <a href="http://ciudatenii.3x.ro/?p=72">Continuarea <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div>
<h1>Un asteroid vine spre Pamant cu 28 000 km/h. Se va apropia extrem de mult de noi</h1>
</div>
<div><img src="http://a1.a4w.ro/assets/yoda/2013/02/05/image_galleries/13393/un-asteroid-vine-spre-pamant-cu-28-000-km-h_size1.jpg" alt="Un asteroid vine spre Pamant cu 28 000 km/h. Se va apropia extrem de mult de noi" /></div>
<div></div>
<div>Obiectul va putea fi observat cu un binoclu de locuitorii Europei de Est.</div>
<div>
<p>Asteroidul DA14 se indreapta spre Pamant cu viteza de 28 000 km/h, iar in momentul in care va fi aproape de planeta noastra, pe 15 februarie, isi va accelera miscarea.</p>
<p>Specialistii de la NASA spun insa ca nu ne va lovi. &#8220;<em>Orbita lui este foate bine cunoscuta</em>&#8220;, sustine Dr. Don Yeomans, expert NASA in obiecte aflate in apropierea Pamantului. &#8220;<em>Stim exact unde se va duce si nu poate lovi Pamantul</em>&#8220;, a mai declarat el.</p>
<p>Asteroidul se va afla la 30.000 km de Pamant, adica mai jos decat orbita satelitilor geostationari, precum cei GPS sau cei de televiziune. Este prima data cand un obiect de o dimensiune atat de mare zboara atat de aproape de Pamant. Diametrul asteroidului DA14 este de 50 m, iar greutatea acestuia atinge 130.000 tone.</p>
<p>Locuitorii din Europa de Est, Asia si Australia vor putea sa vada asteroidul cu un telescop obisnuit sau chiar cu un binoclu. Obiectul spatial nu va putea fi vazut, insa, cu ochiul liber, potrivit CNN.</p>
<p>Astronomii de la NASA cred ca exista o jumatate de milion de asteroizi de marimea acestuia in apropierea Pamantului, insa mai putin de 1% din acestia au fost detectati.</p>
<p>sursa:www.yoda.ro</p>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ciudatenii.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=72</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Imaginea incredibila publicata de NASA. Cu ce e invelita galaxia noastra</title>
		<link>http://ciudatenii.3x.ro/?p=68</link>
		<comments>http://ciudatenii.3x.ro/?p=68#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 04 Feb 2013 23:51:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>valyg1985</dc:creator>
				<category><![CDATA[STIINTA]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://ciudatenii.3x.ro/?p=68</guid>
		<description><![CDATA[Imaginea incredibila publicata de NASA. Cu ce e invelita galaxia noastra Oamenii de la NASA au noi date obtinute de telescopul Chandra. Descoperirea aduce informatii uimitoare despre Univers NASA a facut publica o imagine spectaculoasa care infatiseaza galaxia noastra, Calea &#8230; <a href="http://ciudatenii.3x.ro/?p=68">Continuarea <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<div>
<h1>Imaginea incredibila publicata de NASA. Cu ce e invelita galaxia noastra</h1>
</div>
<div><img src="http://a1.a4w.ro/assets/yoda/2012/09/26/image_galleries/12283/imaginea-incredibila-publicata-de-nasa-cu-ce-e-invelita-galatia-noastra_1_1_size1.jpg" alt="Imaginea incredibila publicata de NASA. Cu ce e invelita galaxia noastra" /></div>
<div></div>
<div><strong>Oamenii de la NASA au noi date obtinute de telescopul Chandra. Descoperirea aduce informatii uimitoare despre Univers</strong></div>
<div></div>
<div>
<p>NASA a facut publica o imagine spectaculoasa care infatiseaza galaxia noastra, Calea Lactee, inconjurata de o sfera enorma de gaz fierbinte, sfera care se extinde la sute de mii de ani lumina departare de noi.</p>
<p>Masa estimata a haloului este comparabila cu cea a tuturor stelelor din galaxia noastra, spun cercetatorii. Acestia au folosit date culese de telescopul spatial Chandra, care functioneaza cu ajutorul razelor X, pentru a estima dimensiunile bulei de gaz fierbinte care ne inconjoara.</p>
<p>Fotografia data publicitatii de NASA este realizata de un artist cu scopul de a ne ajuta sa ne cream o idee in privita dimensiunilor haloului.</p>
<p><img src="http://a1.a4w.ro/assets/yoda/2012/09/26/image_galleries/12283/imaginea-incredibila-publicata-de-nasa-cu-ce-e-invelita-galatia-noastra.jpg" alt="" width="960" height="707" /></p>
<p>Daca marimea si masa haloului se confirma, aceste numere ar putea explica si problema &#8220;barionului lipsa&#8221;, barionul fiind o particula elementara grea, cu masa de repaus egala sau mai mare decat cea a nucleonului.</p>
<p>Barionii sunt particule, precum protonii si neutronii, care alcatuiesc 99,9% din masa atomilor descoperiti in Cosmos. Masuratorile facute pe halourile de gaz indepartate indica faptul ca materia barionica prezenta cand Universul avea doar cateva miliarde de ani reprezinta o sesime din masa si densitatea materiei negre.</p>
<p>Oamenii de stiinta spun ca masa gazului este echivalenta cel putin cu masa a 10 miliarde de sori, poate chiar 60 de miliarde.</p>
<p>&#8220;<em>Munca noastra arata ca, pentru valori rezonabile ale parametrilor si cu ipoteze rezonabile, observatiile telescopului Chandra implica un rezervor imens de gaz fierbinte in jurul Caii Lactee</em>&#8220;, a declarat unul dintre autorii studiului, Smita Mathur, de la Ohio State University, pentru DailyMail.</p>
<p>sursa:www.yoda.ro</p>
</div>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://ciudatenii.3x.ro/?feed=rss2&#038;p=68</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
